Tuesday, January 16, 2018

Intra cine vrea, iese cine poate - Episodul 3

<< Intra cine vrea, iese cine poate - Episodul 2 << Intra cine vrea, iese cine poate - Episodul 3
XYZ

A doua zi dimineata, vine amicul meu taximetrist, ma duce, ma lasa la aeroport. Intru acolo si prima data ma uit pe afisaj. Surpriza, niciun zbor AirFrance. Ma duc la ghiseu. Pustiu, lumina stinsa. Trec de security, ma plimb pe la toate ghiseele de check-in, nada. Lumea isi vedea de zboruri, dar niciunul catre Paris.
Dau niste telefoane la birou, lumea inca dormea. Informatii la aeroport din parti. Sun la AirFrance si mi se spune ca am zbor maine la ora 10. Simt cum mi se ridica parul in cap. Cum adica maine la ora 10, asta mi-ati zis si ieri! Ma cert cu aia un pic in telefon dar degeaba. Ramane pe maine la ora 10, hai inapoi in Dakar. Alti bani alta distractie.



But I is smart again. De ce sa dau iar bani la taxi cand acum e zi, pot sa iau autobuzul :D. Intreb la informatii, zice ca gasesc afara autobuze de 6000F(8 EUR), 3000F si 1000F in functie de confort. Ies afara cu gandul (ca tot romanul) la cel de 1000F. Ma abordeaza imediat doi baieti cu "Taxi, taxi". Le raspund cu "bus, bus". "Avem", zice unu, "uite aici. "6000F, toate conditiile". "Da mai ieftin n-aveti?" "Ba da," zice omu intristat, "la 3000F dar n-are aer conditionat". Oricum nu era nevoie ca era deja frig (a se citi 20 de grade). "Dar de 1000 unde sunt?". Se uita la mine gen 'saracule!' si zice cu lehamite "a, alea sunt tooocmai acolo!" si imi arat spre capatul parcarii.
Dau sa plec si celuilalt tip ii vine o idee: "Daca te duci la alea sa stii ca nu te ia cu tot cu bagaje!". Primul zambea aprobator, tamp, probabil dandu-si palme ca nu a gasit el minciuna primul. Ma intorc la ghiseul de info, le intreb pe alea de acolo de autobuz si bagaje, imi zice sa nu-mi fac griji ca nu e cazul, sa ma duc, ca merg autobuzele din 30 in 30 de minute.

Plec iar, trec pe langa cei 2 si ii injur in gand si ajung in fundul parcarii. Acolo niste autobuze din alea cu burduf din 1900toamna, dar niciunul pe traseul meu. Intreb cand ajunge urmatorul si mi se zice 'imediat'. Clar. Cu imediatul asta iti creste si barba. Eu ma decid sa astept(desi aveam deja barba) si intre timp ma conversez cu un nene francez care zice ca se duce sa caute un taxi si daca gaseste facem 50-50.
Mai stau un pic (10 min) si aflu ca dupa ce vine autobuzul - inca nu se zarea si tot 'imediat' venea - o sa mai astepte minim 30 de minute sa se umple.


Asa ca ma ridic sa plec sa imi gasesc partenerul de taxi. Fac cativa pasi si aud claxoane din spate - un alb care imi propune sa ma duca el gratis in Dakar, ca se intorcea in oras. Ii fac semn francezului celalalt sa vina el incoa, ca nu mai avem nevoie de taxi si ne ia nenea asta pe amandoi. I-am platit doar taxele de drum, 1500F de caciula. M-a si lasat aproape de hotel :D

Dupa ceva timp decid sa il sun iar pe amicul meu taximetrist, sa ma duca si a doua zi la aeroport. Omu e de acord. O fi crezut ca e placerea mea sa ma trezesc dimineata, sa ma duc la aeroport, sa ratez zborul si sa repet si a doua zi, si tot asa :)) Doar ca mai pe seara ma suna sefu si imi zice ca trimite soferul dimineata sa ma duca. Acelasi sofer care ma adusese, care era in Dakar tot timpul asta. WTF, aveam sofer si am dat banii pe taxi?! In fine, anulez taxiul si imi vad de drum.

A doua zi dimineata, cu speranta in suflet, astept soferul care.....vine :) Ma lasa iar la aeroport si de data asta pleaca spre Ziguinchor. Intru si cu emotii ma uit pe afisaj. Vad zborul AF4019 spre Paris la ora 9. Ma uit pe noile detalii de zbor primite, acolo aveam AF4018 la ora 10. Dafuq?


Trec de security si ma intalnesc cu unii dintre francezii de vineri seara (daca ati pierdut sirul, acum era duminica). Si ei aveau aceeasi dilema cu privire la numarul si ora zborului. Eh, macar acum eram mai multi. Intre timp se modifica ora de plecare cu ora 10, cum aveam noi scris. Se da drumul la check in, las bagajele (a se tine cont ca aveam fructe coapte impachetate de 2 zile acolo) si merg la Passport Control. Aveau si porti din alea smechere unde pui pasaportul si treci, dar evident ca nu mergeau, asa ca stau la coada la ghiseele normale. Acolo iti fac poza si iti iau amprentele, si la mine bineinteles ca nu imi merg amprentele, asa ca ma trimite la primul ghiseu. Ma uit la primul, era gol. Intreb: primul sau Nr1? Asa ca imi arata catre Nr3 (care nu era nici primul populat, ca la Nr2 era totusi cineva). Ma duc acolo, stau iar la coada, si de data asta trec.





Mai frec menta un pic, scap de niste bani in DutyFree (am luat vin de mango, dar avea gust de butoi, nu recomand) si mai trec pe la un control, ala cu scannerul unde te pune sa iti scoti tot metalul de pe tine. Ghici cine a nimerit "random" la body check? Romanul barbos cu fata de arab. a.k.a. eu :)



Trec si de aia si intram in sfarsit in avion. Abia asteptam sa ma asez, sa dau drumul la un film in ecranul din tetiera (zbor transcontinental, fitza) si sa ma relaxez. But nooo...avionul era de pe vremea lu pazvante si in loc de ecranele alea misto de 10" de pana acum, asta avea niste ecrane patrate si decolorate, cat podul palmei de mari. Si mergeau si numai cu casti din alea cu 2 mufe jack. Oh well, macar mergeam in sfarsit acasa. Acasa, unde erau 0 grade si eu imi uitasem geaca in Senegal. Geaca pe care o luasem initial fix ca sa am cu ce sa ma intorc. I is not smart this time :(. Noroc ca in avion iti dadeau niste paturici de fleece ca sa nu iti fie frig. Paturici pe care nu ai voie sa le iei din avion. Ghinion. Al lor, ca am luat-o :))


Cand am ajuns in Paris, la 3 grade, toti erau cu geci si hanorace, numai eu in tricou si paturica. Aratam fix a grumpy arab, ma si mir ca statea lumea langa mine.

Ajung la terminalul de plecari, si acolo in loc sa sctie 18:15, Bucharest OTP scria 20:45, London LHR. Will it ever end?!?! Mai aud romani vorbind in zona asa ca stau pe loc. In scurt timp vine un anunt prin care isi cereau scuze pentru eroarea de pe display si ne asigurau ca poarta e cea corecta. Phew! Dupa inca ceva timp mai vine un anunt, ca nu avem pilot. Ca pilotul nostru vine cu alt avion (nu stiu daca pasager sau la carma :)) ) si ca are intarziere, asa ca ne muta la 19:30. Pe la 19 cred ca a venit pilotul, ca au inceput sa ne bage in avion pe fast forward. A fost cea mai rapida imbarcare ever, in maxim 10 minute deja rulam pe pista.
In avion nimeresc langa un nene din Bacau care m-a tinut vreo 2 ore de vorba si iata-ne ajunsi la Otopeni. In sfarsit acasa, ce se mai poate intampla?

In timp ce ma uitam pe geamul avionului cum ninge in Bucuresti, ma rugam sa nu fie zgarciti astia de la Otopeni si sa ne scoata din avion nu cu autobuzele, ci cu pasarela (sau, vorba vecinului meu de pe scaunul de langa, dupa 250ml de JB, cu "tulumba"). Nu de alta, dar eu tot doar cu paturica mea "property of AirFrance" eram pe mine. Dupa 2 minute ne anunta stewardesa ce ne roaga sa asteptam, ca se pregateste pasarela. Yes, am si eu in sfarsit noroc pe zborul asta!

I spoke too soon. Dupa alte cateva minute aceeasi voce ne anunta ca s-a stricat tulumba :(

Ne ingramadim spre iesiri si evident vedem tristele autobuze. Ma reped spre cel mai aglomerat, in ideea ca macar se face mai cald decat in ala mai gol, si ma rog sa plecam cat mai repede, ca imi inghetasera si....gandurile (ca sa intelegeti, nu ma plang eu de obicei de temperatura de 0 grade, dar de dimineata plecasem de la 30). Fiind autobuzul cel mai apropiat de cladire, speram sa plece primul. Dar bineinteles ca nu, a plecat celalalt. Apoi noi..nu am mai plecat, ca intre timp ne blocasera: un papuc in fata si o cisterna in spate. Papucul nu avea sofer, cisterna deja alimenta un alt avion, eu dardaiam de frig.

Dupa 5-10 minute de asteptat si injurat in cor, cred ca au gasit soferul papucului, ca am inceput sa ne deplasam in fata. Am mers 25 de metri si ne-am oprit, ca am ajus la usa aeroportului. Statusem atat ca sa nu facem 50 de pasi pe jos :|. Dar nici acum nu am putut merge, ca nu au deschis usile. A trebuit sa mai asteptam cateva minute sa termine de debarcat celalalt autobuz, a mai mers ~10 metri si abia apoi a deschis usile. FFS!

Am trecut de control pasapoarte unde ca de obicei nu am primit nici macar un buna seara si hai la bagaje. Intre timp am incercat sa dau telefoane dar cartela mea Digi a decedat in Paris (pentru a doua oara, wtf Digi?) desi in Senegal a functionat perfect.

La bagaje pe banda noastra au inceput sa vina valizele...pline de apa, zapada si/sau gheata, de ziceai ca le-au adus de la polul nord. Deje lumea incepea sa strige. apoi au inceput...sa nu mai vina bagaje. Se roteau aceleasi 5 geamantane. Noroc tot de vecinul bacauan care s-a gandit dupa vreo 5-10 min sa verifice la alta banda de bagaje. Et voila, erau la banda cu bagaje unde scria Amsterdam.
Din fericire asta a fost ultima patanie.

Si uite asa am ajuns inapoi in jungla romaneasca :)

<< Intra cine vrea, iese cine poate - Episodul 2

7 comments:

  1. Bine ai venit acasa!
    Cand pleci inapoi? :))

    ReplyDelete
  2. Imi place ca faci haz de necaz :)

    ReplyDelete
  3. pacat ca ai incetat postarile...

    ReplyDelete
  4. Pai na, m-am intors din Africa...dar mai sunt restant cu niste articole de acolo, far tot posibilul sa le scriu cat mai curand :D

    ReplyDelete
  5. Acum, serios, daca eram in Elvetia, intelegeam ca e un oarecare regres intr-ale subiectelor, dar, zau, suntem si noi o Africa in felul nostru...
    Tot ce zic e ca scrii bine, e pacat sa nu o faci in continuare.

    ReplyDelete
  6. Mersi, uite ca nu ma gandisem la perspectiva asta :D

    ReplyDelete